duminică, 14 august 2011

Reptilienii ANUNAKI si Secretul Suprem al Omenirii


“TOTUL ESTE SPIRIT, UNIVERSUL ESTE MENTAL.” Kybalion
"VOI SUNTETI PROPRII VOSTRII STRABUNI" ZAMOLXE
"De altfel, iranienii îsi numeau regii Mar, care înseamna "sarpe" în limba persana. Sa existe oare o conexiune inclusiv între Mar-te si sarpe? Regii Iranului mai erau cunoscuti si sub numele de "descendentii dragonului". Personal, nu am nici o îndoiala ca reptilienii draconieni s-au încrucisat cu oamenii din rasa alba, dând nastere unor hibrizi. De altfel, exista foarte multi oameni inclusiv la ora actuala care pretind ca s-au încrucisat cu reptilienii. În jurul anului 2200 î.Ch., în Egipt a fost fondata Casa Regala a Dragonului, de catre preotii din Mendes. Traditia s-a pastrat pâna astazi, 4000 de ani mai târziu, sub forma Curtii Regale si Imperiale a Suveranitatii Dragonului, al carui sediu modern se afla în Marea Britanie. Unii oameni numesc aceasta organizatie secreta Fratia Sarpelui. Primii regi ai Sumerului, Egiptului, iar mai târziu ai Israelului, erau unsi în timpul ceremoniei încoronarii cu "grasimea Dragonului", care era de fapt grasime de crocodil (considerat animal sacru în acele vremuri). Crocodilul era numit în Egipt messeh, de unde provine termenul ebraic de "Messia", care înseamna chiar "Cel uns". Regii acestei linii succesorale erau numiti "Dragoni". Tot acest simbolism se leaga de faptul ca aceste familii regale erau urmase ale hibrizilor reptilo-umani. Daca mai multe regate se asociau pentru o batalie împotriva unui dusman comun, ele îsi alegeau un rege al regilor, cunoscut sub numele de Marele Dragon sau... Draco. Faimosul titlu celtic de Pendragon nu reprezinta decât o varianta a acestei traditii. Însusi cuvântul kingship (n.n. regalitate) provine din radacina kin (de acelasi sânge), de unde s-a nascut mai întâi kinship, adica înrudit genetic, iar apoi kingship. Pentru a evidentia si mai puternic aceasta teza a înrudirii caselor regale cu reptilienii, mentionez ca termenul egiptean pentru crocodil (messeh-ul sacru) era... Draco. El a devenit un simbol al Terapeutilor Egipteni, o grupare al carei echivalent în Israel au fost esenienii. Dinastia regala merovingiana a Frantei a avut un simbol asemanator: sarpele marin Bistea Neptunis. Ce mai, vorbim de acelasi trib! Daca veti studia sectiunea ilustratiilor, veti gasi în ea o imagine straveche a unui zeu egiptean, asa cum apare ea pe peretele templului din Saqquara. Acesta are o forma neumana, reptiliana, înzestrata cu aripi.
Nici în epoca noastra nu lipsesc relatarile despre fiinte blonde cu ochi albastri si cu privirea ca de laser. O prietena din America mi-a povestit o experienta care i s-a întâmplat tatalui ei pe la începutul anilor 70. La acea vreme, familia acestuia locuia în Turcia, iar el lucra la un post de ascultare al Serviciului de Contraspionaj American. Într-o noapte, s-a întors acasa într-o stare groaznica. Întrebat ce s-a întâmplat, tot ce a facut a fost sa murmure câteva cuvinte: "Lumea în care traim nu este ce pare". Desi nu bea aproape niciodata, a cerut un whisky, apoi înca unul. Când s-a mai relaxat, i-a povestit fiicei sale de o conversatie pe care a avut-o cu un pilot stationat la o baza din Turcia. Pilotul i-a povestit ca zbura pe deasupra Polului Nord, când dintr-o data i s-au oprit motoarele si toate sistemele electrice s-au blocat. Avionul a început sa se prabuseasca, dar, spre uimirea lui, în muntele de sub el a aparut o deschizatura, în care avionul a intrat lin, fara sa se striveasca de sol. A urmat apoi o scena demna de un film cu James Bond. Pilotul a iesit din avion întrebându-se ce naiba se petrece si a fost întâmpinat de niste oameni blonzi, foarte înalti, cu pielea "de culoarea perlelor" si ochii "albastrui-mov", care pareau sa aiba un fel de electricitate. Privirile lor scânteiau ca niste lasere. Purtau cu totii halate albe (întâmplator sau nu, aceasta este forma sub care este prezentat "zeul" sud-american Quetzalcoatl), pe deasupra carora atârna un lantisor cu un medalion în forma de Cruce Malteza. Desi memoria pilotului nu a înregistrat prea multe informatii dupa prima întâlnire cu acei oameni cu "priviri scaparatoare", îsi mai amintea totusi ca a fost dus într-o camera în care un grup din aceste fiinte erau asezate în jurul unei mese de conferinta. În final, a fost dus înapoi la avionul sau, care s-a înaltat vertical deasupra muntelui, dupa care motoarele si instalatiile electrice au pornit din nou. Dupa ce ati ascultat aceasta descriere facuta de un pilot al Statelor Unite din zilele noastre, va invit sa cititi felul în care îi descrie pe Privitori Cartea lui Enoh:
"Si în fata ochilor mei au aparut doi oameni foarte înalti, asa cum nu am mai vazut vreodata pe pamânt. Fetele lor straluceau la fel ca soarele, iar ochii lor ardeau ca niste felinare... Mâinile lor erau mai stralucitoare ca zapada".
Imaginea corespunde si descrierilor din vechime referitoare la "zei", care erau numiti "cei stralucitori". Cu siguranta, istoria acestei planete arata cu totul altfel decât o cunoastem noi, si chiar în zilele noastre se petrec lucruri pe care marea majoritate a oamenilor nu le-ar putea crede niciodata. În interiorul si în jurul pamântului opereaza nu una, ci mai multe rase extraterestre, si nu doar din aceasta dimensiune, ci si din altele. Persoanele rapite si cercetatorii fenomenului OZN sustin ca printre extraterestrii care interactioneaza cu oamenii se numara inclusiv cei veniti din Orion si din Pleiade. Din câte mi-au povestit contactele mele din interiorul Fratiei care i-au putut vedea pe extraterestri, cei din Orion reprezinta o rasa frumoasa, dar foarte cruda, care are un fel de alianta cu reptilienii. În timp, am capatat convingerea ca îngerii de care vorbeste Biblia nu erau altceva decât Privitori, reptilieni înaripati sau nu. Însusi termenul de "fii ai zeilor" este tradus în Septuagint (varianta greaca a Vechiului Testament) prin cuvântul angelos -îngeri. Din cercetarile mele a rezultat ca exista mai multe factiuni ale reptilienilor: unele care au o atitudine mai pozitiva fata de oameni si altele care nu doresc decât sa domine si sa controleze planeta. Ambele au devenit cunoscute sub numele de Privitori sau îngeri (cei din a doua categorie fiind îngeri cazuti). Nu este exclus ca legenda Sfântului Mihail care a alungat balaurul (dragonul) pe pamânt înaintea bataliei finale si cea a Sfântului George care a învins balaurul sa fie legate de conflictul de lunga durata dintre adevaratii martieni albi si reptilienii Anunnaki. Sfântul Mihail si Sfântul George sunt doi eroi fenicieni, proveniti exact din regiunea în care si-au început Anunnaki programul de încrucisare genetica si unde au operat multa vreme în mod deschis, ca reptilieni. În ultima carte a Bibliei, Cartea Revelatiei (Apocalipsa), conexiunea dintre Satan si sarpe este facuta explicit:
"Si marele balaur a fost alungat, sarpele din vechime numit Diavol si Satan, amagitorul întregii lumi; el a fost alungat pe pamânt, si îngerii sai au fost alungati împreuna cu el".
"... Si el a prins balaurul, sarpele din vechime care este Diavolul sau Satan, si l-a izgonit pentru o mie de ani, aruncându-l în abis, unde l-a închis sub un lacat greu, pentru ca sa nu mai amageasca natiunile pamântului".
Într-un fragment din Manuscrisele de la Marea Moarta tradus de un savant evreu, Robert Eisenman, exista o descriere a unui privitor pe nume Belial (Bel?), numit Printul Întunericului si Regele Raului. Acesta este descris ca având o înfatisare înspaimântatoare, ca un sarpe cu fata de vipera. În traditia ebraica, una din gruparile angelice cele mai pure sunt Serafimii sau "serpii aprigi", iar descrierea Privitorilor se apropie destul de mult de cea a serpilor. Traditia persana vorbeste la rândul ei de o fiinta pe care o descrie astfel: "sarpele din vechime umblând pe doua picioare". Exact aceasta expresie apare în mod repetat si în Cartea lui Enoh. Daca tinem cont de faptul ca rasa regala draconiana este descrisa ca având o înaltime de pâna la patru metri, cu pielea extrem de alba, "mai alba ca zapada", descoperim aceeasi imagine ca si cea a copiilor gigantici descrisi în Cartea lui Enoh (si nu numai) ca fiind hibrizi rezultati din încrucisarea oamenilor cu Privitorii. Copilul-hibrid descris în Cartea lui Enoh era chiar Noe. Daca acest lucru este adevarat, toate popoarele care pretind ca descind din Noe sunt de fapt urmase ale reptilienilor Anunnaki. În mitologia ebraica, Nefilimii sunt numiti awwim, termen care înseamna ruinatori sau serpi. În Manuscrisele de la Marea Moarta se spune ca Noe arata la fel ca si "copiii îngerilor [cazuti] din ceruri", a caror conceptie se datora Privitorilor... si Nefilimilor. În traditia ebraica, Eva este considerata mama ancestrala a Nefilimilor, fiind asociata cu cuvintele ebraice care înseamna viata si sarpe. În mitul Genezei din Vechiul Testament, Eva a fost tentata sa muste din fructul interzis de catre un sarpe. Din capitolul 69 din Cartea lui Enoh aflam ca printre Privitorii care le-au revelat secrete ascunse oamenilor s-a numarat si Gadreel, îngerul cazut care a tentat-o pe Eva. Cartea lui Enoh a fost dezavuata de Biserica Catolica, care nu a fost de acord cu credinta primilor crestini în existenta unor îngeri în carne si oase si a unor îngeri cazuti care s-au încrucisat cu fiicele oamenilor. În realitate, scopul acestei dezavuari era sa nu le permita maselor sa înteleaga adevarul. Pe de alta parte, francmasonii, care controleaza la ora actuala Biserica Catolica (împreuna cu alte organizatii ale Fratiei), l-au considerat întotdeauna pe Enoh unul din fondatorii lor legendari. Chiar si numele de Enoh înseamna "initiat".
Tema îngerilor cazuti care transmit secrete umanitatii apare atât în Cartea lui Enoh cât si în numeroase alte lucrari. Printre acesti revelatori de secrete se numara Azazel, care i-a învatat pe oameni arta prelucrarii metalelor, si Shemyaza, cel care i-a învatat artele magice. Aceste legende au stat la baza multor eroi care au aparut mai târziu, cel mai celebru fiind semizeul grec Prometeu, care a furat focul (cunoasterea) zeilor si l-a daruit oamenilor (dar numai unei elite din rândul acestora). În Centrul Rockefeller din New York se afla, deloc întâmplator, o statuie din aur a lui Prometeu. Reckefeller-ii sunt reptilieni pur-sânge, deci cunosc semnificatia plenara si ascunsa a legendei lui Prometeu. În treacat fie spus, Privitorul numit Azazel sta la originea capului de tap folosit în ritualurile satanice, dar si a expresiei "tap ispasitor". În Cartea Leviticului se spune ca israelitii obisnuiau sa sacrifice doi tapi de Yom Kippur, Ziua Ispasirii. Unul îi era oferit lui Dumnezeu, iar celalalt lui Azazel. Preotul îsi punea ambele palme pe capul tapului consacrat lui Azazel si marturisea pacatele oamenilor. Tapul era dus apoi în salbaticie si aruncat de pe o stânca, simbolizându-l astfel pe îngerul cazut, Azazel, despre care se credea ca este înlantuit în salbaticie - "abisul" din Cartea Revelatiei. Dupa parerea mea, acest "abis" este situat în regiunea inferioara a celei de-a patra dimensiuni. De aici s-a nascut stravechea tema a tapului ispasitor, simbolizata într-un fel de povestea lui Iisus. Capul de tap al lui Azazel, îngerul cazut, este simbolizat prin pentagrama inversata a satanistilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu